miercuri, 5 ianuarie 2011

Starea mediului biotic global, regional si local

Intelegerea starii mediului biotic in care fiinteaza omenirea este o necesitate de maxima prioritate pentru fiecare om in parte, fie el angajat, patron sau manager de companie.

Actualmente mediul biotic in care isi desfasoara activitatea societatea umana este unul afectat intr-un grad destul de mare de poluarea rezultata in urma industrializarii excesive si a consumului neechilibrat.
Numeroase studii demonstreaza si scot in evidenta nivelul de poluare al mediului biotic global si in consecinta sunt influentate in mod negativ mediile biotice regionale si locale.
Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare: spatiile impadurite se reduc, desertul se extinde, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon este mai subtire, numeroase specii de plante si animale au disparut, efectul de sera se accentueaza. In general se poate afirma ca tarile cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantitati de deseuri si poluanti, consuma cantitati mari de energie si resurse naturale.
La nivelul Romaniei s-au putut observa in ultimii ani diverse anomalii climatice, de la calduri excesive si perioade prelungite de seceta, la ploi torentiale si inundatii masive ale unor areale foarte intinse, de la ierni cu zapezi abundente, dar fara consistenta in timp a stratului de zapada, la ierni foarte geroase si uscate. S-a putut constata de asemenea chiar si o decalare in timp a perioadelor traditionale ale anotimpurilor.
De pilda, potrivit unui raport intocmit de Global Footprint Network, o organizatie care se ocupa cu studiul resurselor naturale si a consumului lor, resursele naturale disponibile pentru anul 2008, s-au terminat. Pe 23 septembrie, umanitatea a consumat toate resursele pe care natura le-a produs pentru 2008.
La nivel global, avem nevoie in prezent de capacitatea biologica a „unei planete si jumatate”, potrivit Global Footprint Network. In fiecare an, organizatia calculeaza nevoile umanitatii in raport cu resursele naturale si le compara cu capacitatea biologica a planetei de a le oferi. „De acum pana la sfarsitul anului, vom intra in rezervele ecologice, imprumutand resurse din viitor” a declarat Dr. Mathis Wackernagel, director executiv la Global Footprint Network.
Daca astazi apa, aerul si solul sunt poluate, existand putine locuri virgine si lumina soarelui a inceput sa ingrijoreze un grup de cercetatori care avertizeaza despre pericolul intunecarii globale. In conditiile in care in China capitala este un oras fara soare si cu un cer acoperit mai mereu de smog si ceata, intunecarea globala poate fi o problema la fel de serioasa sau poate chiar mai grava decat incalzirea globala de care se vorbeste de multi ani. Gery Stanhill este biologul care a descoperit scaderea intensitatii luminii solare, cu 22% in Israel la interval de 20 ani, in Statele Unite cu 10%, in Rusia cu 30%, iar la nivel global chiar daca cifrele variaza in functie de regiune s-a stabilit o medie de 1-2% ca fiind declinul radiatiilor solare. A fost elaborata astfel o teorie numita generic “intunecarea globala”, primita la inceput cu scepticism de ceilalti oameni de stiinta, dar recunoscuta apoi in 2000 in urma unor masuratori si a unor demonstratii experimentale solide.
La nivelul Europei biodiversitatea este grav amenintata. Se estimeaza ca rata de disparitie a speciilor este actualmente de pana la 10.000 de ori mai mare decat procesul natural de regenerare si refacere.
Peste tot in lume pierderea biodiversitatii reduce valoarea eforturilor de imbunatatire a calitatii vietii, a situatiei economice, sociale si a mediului biotic in general.
Toate regiunile planetei prezinta riscul major de a fi influentate in mod negativ de neprevazutul, de haosul si hazardul produse de schimbarea caracteristicilor mediului biotic in care societatea fiinteaza. O marire a temperaturii globale va genera cu siguranta atat cresterea numarului, cat si intensitatea si durata furtunilor in toate regiunile globului fie ele populate sau nu. Este, de asemenea , posibil ca multe regiuni aride sa devina si mai uscate, ca urmare a secetelor prelungite si sa inceapa sa se extinda. Exista studii care demonstreaza faptul ca la nivelul tarii noastre, in Dobrogea, acest proces a inceput si se extinde de la an la an.
Zone care pana acum erau roditoare din punct de vedere agricol se pot transforma in zone semidesertice sau chiar desertice, ca un rezultat firesc al secetelor frecvente si prelungite cauzate de schimbarile regimului climatic ce este influentat de poluarea industriala excesiva.
Principala cauza a schimbarii climei o reprezinta gaura mereu crescanda formata in stratul de ozon si efectul de sera. Cu cat omul este mai centrat pe a consuma in exces, in mod abuziv, irational si necumpatat cu atat productia industriala, stimulata de cererea emergenta, este in crestere, ceea ce inseamna o crestere sporita a poluarii si a reducerii posibilitatilor mediului biotic de a se regenera, de a functiona in parametri previzibili si predictibili. In conditiile in care reciclarea este doar pe hartie sau se face dar intr-un mod ineficient si fara continutitate, nu ajutam mediul inconjurator sa se refaca. Impredictibilitatea, instabilitatea mediului biotic, cauzata de impactul negativ al activitatii omului asupra acestuia, se rasfrange asupra societatii umane in general si asupra omului in particular ca un efect de bumerang. Ciclul natural al mediului biotic, al Pamantului a devenit atat de dinamic incat in prezent nu este posibil sa se prezica care vor fi efectele schimbarilor climatice intr-o anumita locatie specifica in viitor. Viata societatii, a natiunilor, a firmelor si a fiecarui om devine astfel impredictibila, nesigura si instabila, indiferent de mediul biotic in care se afla si functioneaza.
In acest context s-au concretizat directii majore de actiune in domenii precum: responsabilitate sociala, energie verde, dezvoltare durabila.

Ce este responsabilitatea sociala?

Auzim tot mai des vorbindu-se de responsabilitate sociala. Vedem la televizor, citim in presa despre campanii de responsabilitate sociala. Este o expresie ce patrunde pe zi ce trece tot mai adanc in mentalul si limbajul individual si colectiv. Putem spune despre responsabilitatea sociala ca este o expresie ce desemneaza deja o tendinta, dar nu in sensul de moft, ci de necesitate de maxima prioritate.

In actualul context global, in care umanitatea se confrunta atat cu criza financiara, cat si cu criza incalzirii globale si a poluarii, responsabilitatea sociala a organizatiilor, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, a devenit o necesitate primordiala. Iar daca nu intelegem ce este responsabilitatea sociala nu vom putea intelege nici beneficiile si avantajele ce decurg din aceasta si, prin urmare, nu vom investi in aceasta directie prioritara pentru orice organizatie si pentru omenire in ansamblu. Nici angajatii firmelor si nici managerii acestora nu se vor putea implica corect in actiuni, activitati si campanii de responsabilitate sociala.

Ce este asadar responsabilitatea sociala? Expresia a aparut dupa cel de-al doilea Razboi Mondial si desemneaza datoria pe care organizatiile, de la cele mai mici la cele mai mari, o au fata de toate entitatile (angajati, alte companii, natiuni, mediul biotic inconjurator local si global) implicate in desfasurarea activitatilor lor economice. Termenul de datorie se refera la faptul ca organizatiile trebuie sa actioneze in conformitate cu obligatiile pe care le au fata de partile implicate, respectand astfel regulile, normele si principiile morale asumate de-a lungul evolutiei lor sociale si economice in domenii precum: energia verde, dezvoltarea durabila, drepturile omului, securitatea biotica si sociala etc.

In literatura de specialitate se utilizeaza abrevierea CSR, care vine de la Corporate Social Responsibility. Specialistii in domeniu ne aduc in atentie si faptul ca exista o diferenta clara intre responsabilitatea sociala a organizatiilor si actiunea responsabila din punct de vedere social. Pe de-o parte, responsabilitatea sociala a organizatiilor este o expresie ce integreaza conceptia despre contributia pe care trebuie sa o aiba companiile la dezvoltarea sociala durabila. Iar pe de alta parte, actiunea responsabila din punct de vedere social se refera la un punct singular din strategia unei organizatii in raport cu partile implicate, fara a fi necesar vreun angajament special fata de acestea sau fata de valorile sociale existente.

In domeniul responsabilitatii sociale si al dezvoltarii durabile s-a materializat, la initiativa Secretariatului General al ONU, Global Compact, care este o retea formata din agentii ale Natiunilor Unite, companii, organizatii sindicale, organizatii de afaceri, organizatii academice, ONG-uri, institutii guvernamentale si administrative. Global Compact functioneaza ca un ghid ce prezinta directii de actiune grupate in 4 domenii de interes, care integreaza impreuna 10 principii universale. Astfel, in domeniul:

  • Drepturilor Omului, organizatiile trebuie:

    • sa sprijine si sa respecte drepturile omului ;

    • sa se asigure ca nu sunt complici la incalcarea drepturilor omului.

  • Standardelor de munca, organizatiile trebuie:

    • sa sustina dreptul la libera asociere;

    • sa contribuie la eliminarea tuturor formelor de munca fortata;

    • sa contribuie la eradicarea fenomenului de incadrare a copiilor in forta de munca;

    • sa contribuie la eliminarea discriminarii in ocuparea locurilor de munca si exercitarea profesiei.

  • Mediului inconjurator, organizatiile trebuie:

    • sa abordeze anticipativ problemele de mediu;

    • sa promoveze responsabilitatea fata de mediul inconjurator;

    • sa incurajeze dezvoltarea si difuzarea tehnologiilor care nu degradeaza mediul inconjurator.

  • Luptei impotriva coruptiei, organizatiile trebuie:

    • sa combata orice forma de coruptie, inclusiv mita si santajul.